Interviu cu Bitza

Bogdan Nicolai: Ai invatat cum sa-i dai peste bot marelui tau dusman? Cum poate fi invins timpul?
Bitza: Nu, nu imi mai doresc asta de mult. Ignorandu-l.
Care sunt versurile tale preferate? Zi-mi vreo doua!
Lumea-si pierde-ncet soldatii caci mai toti barbatii
Vor sa vada daca e zacusca-n beci la altii
Retroactiv redau rar reprimarea raului
Salvand sevrajul sinuciderii sufletului.
Cand apare [...]

Ascundere

Ascund in mine
minele de uitare neexplorate
si campurile in care am fost lovit pe neasteptate.
Cand vantul bate tare
pumnii pamantului izbesc capetele cerului.
Printre degetele uscate, amintirile scapa,
iar ploaia le ingroapa intre vene
si rame siameze.
Inca aud: “Hai cu noi, hai cu noi, hai cu noi!”
E un fragment al copilariei mele
sau doar o joaca obscura a soaptelor?

Cea mai scurta poveste a lumii, scrisa de guatemalezul Augusto Monterosso si ilustrata de mine :)


Cea mai retorica intrebare

Oglinda, oglinjoara
Taie-mi venele si spune-mi mie
Cine are cel mai pur sange
Din herghelie ?

Interviu cu DJ-ul ProFM George Vintila

Bogdan Nicolai: Cu ce dracii te dai si pe ce tipuri de teren?
George Vintila: Am doar dracii japoneze, ca pe bune daca japonezii n-o fac cel mai bine… Un Civic Type R din 2005, pentru sosea, masina de care sunt tare atasat, mai ales acum ca nu se mai fabrica si a devenit “de colectie”. [...]

Un gand oarecare de despartire

Relatia noastra
Este ca-n desenele animate rusesti cu Virgil
In care el, copil fiind, pleca mereu de acasa
Pentru ca rusii stiau sa deseneze numai plecari.

Autoportret


Popa Mihai - Fragment din “Jumatatea mea de pat”, roman in curs de aparitie

Slujbe peste slujbe la care eu si Mihnea asistam fara sa scoatem un sunet. Curtea brutariei ne era templul crestin. Acolo, feriti de ochii pacatosilor, ne inchinam si sarutam crucea intr-o perfecta coregrafie, in timp ce Popa Mihai ne canta pentru a mia oara “Tatal Nostru”. Fundurile noastre mici incapeau pe aceeasi treapta a unei [...]

Scurt gand de incubator

M-am decis.
Am ales locul nasterii mele.
E aeroportul de unde
isi iau zilnic zborul:
oameni, semioameni, semipasari, zei
si vanturi de vest spre est.
Un avion de tot rasul
generatiilor urmatoare
si (scuzati-mi rima prenatala)
un avion in care,
ai mai mult loc pentru picioare.
Acesta este cerul in viziunea mamei.
M-am decis.
Am ales locul nasterii mele.
Aici langa sanul cu lapte
satanic-terestru si langa
cel cu lapte aerian-dumnezeiesc,
care [...]