Mike Skinner

Prezenatand toata copilaria clipuri pe la tv-uri locale, lucrand apoi in radio atata amar de vreme si ajungand intr-un final la MTV, este absolut normal sa ai mintea f#t#t@ din punct de vedere muzical. Iti vine inevitabil in minte, seara, inainate de culcare, o intrebare absolut cretina: “Ce artist mi-ar fi placut sa fiu???”. M-a framantat vreo sapatmana subiectul, timp in care sute de muzicieni celebrii au dat proba pentru celebrul concurs “Bogdan ar vrea sa fie eu. Numai asa s-ar crede Dumnezeu!” Show-ul a fost incredibil. Imi pare rau ca mi-e atat de lene sa vi-l povestesc. Bai, numai decorurile au costat 70.000 E!

Cel care mi-a atras atentia cel mai tare, tipul de care m-am indragostit iremediabil (in sensul heterosexual al cuvantului) a fost Mike Skinner, pe numele sau de scena The Streets. Imaginati-va un rapper englez care se imbraca in jeansi absolut normali, bashketi simpli si pulover intr-o culoare, din care iese timid un guler de camasuta in carouri. Freza nu iese cu mimic in evidenta. E putin sasait si are o figura geniala, de soricel. Dar nu e nici pe departe urat. Daca as fi fost regizor i-as fi dat rolul principal intr-un film.

Nu are clipuri cu dansatoare goale, masini scumpe si decoruri de cacat cu mii de beculete care sa-ti inspire falsitate, nu poarta razboaie cu alte trupe si nici haine largi sau bling-bling-uri. A lansat trei albume destepte, pe care le canta live in concerte cu trupa completa in spate: backing vocals, clape, tobe, bas si chitara (Morgan Nicholls a cantat cu Gorillaz si cu MUSE, trupa care a castigat locul doi la concursul din mintea mea). Asta inseamna ca nu vine pe scena cu negativul tras pe CD si un amarat de DJ care sa frece platanu’. The Streets fac hip hop!

Versurile lui Skinner – care suna cam asa: “Dry your eyes mate/ I know it’s hard to take but her mind has been made up/There’s plenty more fish in the sea/ Dry your eyes mate/ I know you want to make her see how much this pain hurts/ But you’ve got to walk away now/ It’s over” – vorbesc despre Dumnezeu, despre tristete, dragoste si ura, despre lifestyle-ul clubber-ilor din UK, despre socul pe care il poate avea un tip cautandu-si disperat iubita intr-o vila veche imensa, la o petrecre, fiind convins ca ea il inseala, despre farmecul unei partide de o noapte intr-un hotel, despre.

Londonezul asta a dat un nou sens hip hop-ului, umplandu-l de sensibilitate, bun simt englezesc, dar si de ironie englezeasca, de abordari absolut originale, de bituri lente si sunete din alte lumi. I-am spus unui prieten ca rapper-ul meu preferat e un tip timid, sasait, imbracat in puloveras, care sufera de epilepsie de la varsta de sapte ani, dar caruia ii pasa mult mai mult de puii omorati in conditii oribile de catre cei de la KFC. Amicul meu s-a amuzat copios, iar apoi m-a intrebat: “Acum zi-mi pe bune, ce rapper iti place cel mai mult?”

Citeste si Everything is Borrowed

Advertisements
This entry was posted in - muzica. Bookmark the permalink.

4 Responses to Mike Skinner

  1. Ana says:

    Super tare. Si mie mi se par The Streets excelelti!

    Like

  2. Acea Cristina says:

    Habar nu am ce se va intelege din numele “Acea Cristina”. Habar nu am daca ai alaturi vreo norocoasa care sa te intrebe cine e “Acea Cristina”. Tu stii bine cine sunt si eu ma bucur ca am fost intre putinii care au reusit sa vada in tine potential si…dincolo de aparente. Sunt mandra de tine si de mine ca am stiut in cine investesc incredere! Sa imi fie scuzata lipsa de modestie! Si sa mai fiu scuzata fiindca am devenit atat de boema, incat nu am aflat pana ieri pe unde mai haladuiesti. Bafta!

    Like

  3. Sarut mana! Mi-ati facut o surpriza extrem de placuta ca mi-ati lasat aceste cuvinte pe blog. Am foarte multe de scris: amintiri frumoase si povesti despre ce s-a mai intamplat in anii ce-au trecut de cand am plecat din Sinaia. Aici pot sa spun numai un “Multumesc Cristina!”, iar restul voi scrie pe mail, cu scuzele de rigoare pentru cei care au prins inceputul discutiei aici…

    Like

  4. Acea Cristina says:

    O sa razi….mi-au dat lacrimile, Bogdan. Ciudat…amintindu-mi de scandalul cu vecinii oripilati de celebra piesa “ma doare in …”, amintindu-mi cat erati de copii, cat eram de tanara si cat de greu era sa impac tinara si mama din mine, cu zburdalnicia voastra.
    Revenind la prezent, am citit ce ne-ai lasat sa citim pe aici, din cartea ta. Concluzii:
    1. Esti genial
    2. Mare bafta am avut ca nu umblam in sanii goi prin casa. Sper ca nu te-ai uitat pe gaura cheii. Daca da…omite-ma din carte, sau macar scrie ca nu aveam celulita, ok?

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s